18 Shares 3382 Views
00:00:00
21 Nov

Discuție printre cupe și medalii cu Ionel Pascotă

Întâlnirea cu Ionel Pascotă, din care am redat deja jumătate, în numărul trecut al ”Provincialului”, a mai atins câteva aspecte din viața sportivului girocean, care are motorul în sânge. Despre începuturile sale în povestea frumoasă pe două roți, interlocutorul nostru ne spune că a avut loc la Clubul Las Vegas Arad, unde a obținut și primul titlu de campion la clasă mare. A activat aici între 2001 și 2005, apoi s-a transferat la UCM Reșița. Din 2010 îl găsim la Motoclubul Pascotă. Ne vorbește și despre trecut. Despre bunic, care a fost campion republican la motor viteză, în 1949. Ne spune că încă păstrează o menghină din anii 30, în atelier. ”Și eu îmi modific motocicletele. Procedura e aceeași dar, acum, precizia e mult mai mare” – ne spune Ionel Pascotă. Și trebuie să-l credem pe cuvânt. Până la urmă, se află în fața noastră. Deși practică un sport primejdios. Probabil și datorită acestui talent aparte cu care a fost înzestrat, dar și grație acestei precizii, care crește de la an la an, a sculelor cu care lucrează.

Titlurile familiei

Palmaresul familiei Pascotă, în ce privește motocicleta, este impresionant. Tatăl lui Ionel Pascotă a obținut șase titluri de competiție, unchiul lui, unul, iar bunicul, cum spuneam, fusese și el campion republican. ”Ultimul titlu a fost obținut de tatăl meu în 1979, când m-am născut eu” – aflăm. Iar el, Ionel Pascotă, participă din 1993 la competiții, și, iată, a ajuns să-l vadă și pe fiul său, Patrick, urmândul și cultivându-și dragostea pentru motor, sub atenta supraveghere a tatălui său, care nu-l lasă a-și ignora nici școala. ”Lui Patrick nu îi plăceau nici bicicletele. Și, totuși, la cinci ani a început schimbarea. La două săptămâni după ziua lui, l-am pus pe un motor mic. Peste încă două săptămâni a fost la un concurs, la Arad, și a luat locul întâi” – povestește mândrul tată. Dar care sunt lucrurile care vin cu faima de mare campion pe care o are Ionel Pascotă? Unul dintre lucrurile cu care orice om se poate simți împlinit este să ai titlul de cetățean de onoare al locului în care îți ai casa – și sportivul nostru îl are. Apoi este în lotul național, la sportul său, și este sprijinit financiar de Ministrul Tineretului – aprecieri deloc de neglijat. Speram să auzim și despre locurile în care ajunge, ca și competitor, mai mult, dar, din păcate, rareori este timp pentru vizitare de monumente sau pentru răsfăț pe terase de poveste. Anul acesta a stat puțin la mare, în Grecia, foarte scurt, în anii trecuți povestește că a prins Învierea la Vatican, la Sf Petru. Nu e prea mult, din partea cuiva care are posibilitatea de a umbla prin lumea largă. Dar, precum consemnam în prima parte a materialului nostru, de luna trecută, Pascotă nu merge undeva decât cu gândul de a câștiga, și asta lasă mai puțin pentru alte activități.

Schimbare de unghi al privirii

Mentalitatea celor care au în mână destinele sportului, în țara noastră, este ceva ce ar mai avea loc să se schimbe în bine, după cum înțelegem de la relatările sportivului legate de alte locuri: ”majoritatea celorlalte țări se implică mult în sportivi. Cred că ar trebui schimbată legea sponsorizării. Când se întâmplă ceva de scandal, apare presa imediat – în rest se vorbește doar despre fotbal. Oricum, când eu am început cu motocicleta, acesta era un sport sărac – acum se află în continuă urcare”. Dar, ca la orice victorie (iar aici nu avem doar una, ci o salbă de victorii, după cum ne dovedesc și cupele, medaliile și trofeele pe care le are Ionel Pascotă în una din încăperi), este nevoie și de ajutorul unui coechipier, pentru ca toate lucruile să meargă zeiss – iar aici trebuie amintit Mircea Doncean, mecanicul sportivului, pe care colegul său l-a făcut girocean, ca să îl aibă aproape, și cu care lucrează nu doar pentru curse ci și în atelierul pe care îl au deschis în Giroc, și în care aruncăm o privile, de curiozitate.

Pasiuni colaterale motorului – spre exemplu, fanfare

Dar viața lui Pascotă nu e doar cu motoare, deși sportul acesta este un lucru extrem de important pentru el. Importantă este și familia, sunt oamenii din jurul lui. În atelier se alfă și o trompetă, care ar putea părea un lucru bizar într-un atelier în care se află atîtea motoare, atâtea scule ce sugerează muncă brută, atâtea chestii de metal acoperite de puțintel negru și acompaniate de mirosul de motorină. Dar nu este așa, pentru că una din pasiunile familiei este aceea de a activa într-o fanfară – tatăl sportivului chiar conduce o fanfară în Giroc, iar fiul său își găsește și el locul, în această echipă mai mare, muzicală, contribuind cu trompeta. Dar viața de zi cu zi, cea simplă, cu lucruri mărunte, pe care le avem toți, în felul nostru, în jur, cum curge pentru un sportiv de calibru mare? Pascota spune că nu obișnuiește să numere caloriile mâncării pe care o pune în farfurie însă, dacă e ceva ce ține de disciplină, cel târziu la orele 23.00 se culcă, pentru a fi în picioare a doua zi, pe la 8. Îl întrebăm și ce îl bucură în jur. Răspunde simplu: ”Viața – îi mulțumesc lui Dumnezeu că exist. Oamenii care mă înconjoară. Ce scrie presa – faptul că sunt mediatizat cu ce fac. Faptul că merg pe stradă și, din zece oameni, nouă mă salută – lucrul acesta îți dă putere. Tata spune că trebuie să știi să vorbești cu omul. Ținem toți sfinții ce dau numele celor din familie, și toate sărbătorile. Cam asta e – eu cred că nici un sportiv nu poate să spună că are o viață prea normală”. Ca ultimă întrebare vine ceva ce se constituie doar firesc ca și curiozitate, atunci când este vorba despre o persoană ce ajunge în fruntea unor topuri, în orice domeniu. Îl întrebăm pă Ionel Pascotă ce face atunci când este asaltat de admiratoare, după competiții, care doresc autografe, poze, și, poate, uneori, să se bage chiar mai mult sub pielea cuiva faimos. Pascotă pare să nu fie deranjat de subiect și să aibă ordine și la capitolul acesta: ”Eu știu pentru ce m-am dus acolo. Trebuie să știi cât îți este plapuma și ce poți să faci. La toți există cineva care se uită așa, de la primar și până la politician. Într-un final, oamenii mă iubesc pentru ce fac acolo”. Mai spunem și alte povești, în timpul pe care îl petrecem împreună. Profesorul de educație fizică și sport, azi cunoscut sportiv girocean, bănățean și român – pentru că, atunci când câștigi competiții internaționale faci cinste și întregii tale țări, este un om plăcut într-ale vorbei, și are destule de povestit. Dar trebuie să vină și încheierea, și o facem cu câteva fotografii lângă cupele (o parte din ele) pe care Ionel Pascotă le-a câștigat în ani. Unele arată bizar. Dar, dincolo de ele, de plasticul sau metalul ieftin, simbolic, este extrem de multă muncă, este dăruire, este talent – restul sunt doar semne de carte care să amintească toate acestea. Și care, cândva, la dorința sportivului, își vor găsi locul într-un mic muzeu – chiar aici, la Giroc, în anii care urmează. Spre exemplu pentru cei care vor veni, și care, acum copii, deja se antrenează pe lângă Ionel Pascotă, în sportul în care el și-a ridicat numele.

Ramona Băluțescu

 

ai putea fi interesat

Stimulent financiar pentru fiecare nou-născut din Ghiroda
Evenimente, Uncategorized
1 shares182 views

Stimulent financiar pentru fiecare nou-născut din Ghiroda

Natalia Ionescu - Nov 09, 2017

Potrivit unui proiect de hotărâre, începând cu data de 31.10.2017, Primăria Ghiroda acordă un stimulent în valoare de o mie de lei pentru…

Seniorii din Șandra, cinstiți cum se cuvine
Șandra, Uncategorized
1 shares324 views

Seniorii din Șandra, cinstiți cum se cuvine

Natalia Ionescu - Oct 30, 2017

În comunele timișene se obișnuiește, mai nou, ca ăi mai vârstnici dintre ai noștri să fie cinstiți cum se cuvine. În comuna Șandra…

Toamna pe uliță, la Ghiroda
Evenimente
2 shares1968 views

Toamna pe uliță, la Ghiroda

Natalia Ionescu - Oct 27, 2017

Zi de toamnă. Peisaj mirific, soarele se mai chinuie să-și facă loc printre norii plumburii. Ghiroda...plină de culori ruginii. Mă urc în mașină…

comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.

mai multe articole