0 Shares 442 Views
00:00:00
21 Nov

„Etnicii germani erau un model pentru localitate”

             Florentin Cristeț – primar al comunei Giulvăz

Pe domnul primar Florentin Cristeț l-am cunoscut ca fiind un om ce pune accent pe valoarea cuvântului dat. Curios de ce se întâmplă în comunele învecinate, citind cu interes publicația noastră, domnul primar a acceptat să spună în câteva rânduri cum este comuna Giulvăz, localitate de baștină pe care domnia sa o îndrăgește cu tot sufletul.

Domnule primar, am să vă rog, încă din începutul dialogului nostru, să le spuneți cititorilor, în câteva cuvinte, cine este Florentin Cristeț.

Sunt bănățan, giulvăzan din moși-strămoși. Am copilărit și am crescut aici. Bunicii, străbunicii, cu toții au fost din localitate. După terminarea celor opt clase am plecat la Timișoara, unde mi-am continuat studiile. Am terminat facultatea de Tehnologie Chimică, ingineri chimiști. Am lucrat în fabrica de detergenți până în ’91, după care am plecat în învățământ. Ca profesor am activat la liceul fost agricol din Ciacova, iar apoi din ’92 am fost ales până în ’96 primar al localității Giulvăz. Din ’96 până în 2004 am lucrat iar în învățământ la Giulvăz unde m-am și titularizat. Am revenit apoi în administrație din 2004 până în 2008 când am fost viceprimar, iar din 2008 până în prezent primar din nou.

 Sunteți de mai bine de 20 de ani în administrație. Cum s-a schimbat ea?

Din ’92 lucrez în administrație. Sunt la al V-lea mandat. De la revoluție încoace lucrurile s-au schimbat. Știți cum e, acum fiind democrație, toată lumea are dreptate.

Am înțeles noi democrația greșit?

Nu știu dacă am înțeles-o greșit sau dacă se pune în practică greșit. Sunt anumiți oameni pe care chiar și această libertate nu i-a putut schimba. Trebuie să știm că atât în comunism, cât și în democrație sunt plusuri și minusuri. Înainte nu puteai să te exprimi, nu aveai libertate. Puteai să te deplasezi doar în fostele țări comuniste. Acum poți să mergi peste tot. Înainte toată lumea avea un serviciu, acum e mai greu. Tineretul pleacă în țări străine.

 Au plecat mulți tineri din Giulvăz la munca în străinătate?

Da, mulți sunt plecați la muncă temporar. Cei mai mulți își investesc banii pentru a construi case aici în comună, iar acest lucru aduce un plus de imagine și contribuie la creșterea nivelului de confort al cetățenilor. Cu timpul se vor reîntoarce definitiv acasă și poate unii vor iniția diverse afaceri la nivel local și nu numai. În Giulvăz până în anul 1989 mai mult de 20% din populație era de etnie germană.

Azi despre ce procent mai putem vorbi?

Acum mai sunt doar vreo 5 persoane. Etnicii germani erau un model pentru localitate, din păcate astăzi vorbim despre ei la trecut. Aveau alt mod de gândire, alt mod de trai, alt mod de a îngriji și prezenta localitatea. Unii dintre șvabii plecați în Germania revin pentru scurt timp să-și revadă satul natal și spun că se vede o mare schimbare față de vremurile când locuiau aici.

Localitățile rurale se dezvoltă prin implicarea oamenilor harnici și mai ales cu ajutorul fondurilor europene. Ați atras bani prin proiecte de acest gen?

Noi tot ce am făcut am făcut pe buget local. Infrastructura toată a fost făcută pe buget local, fără fonduri guvernamentale, fără fonduri europene. Pe fonduri europene am avut un proiect pe cultură cu o comună din Serbia. A durat un an de zile și în acest timp am schimbat cu ei cunoștințe, prietenii, dar și activități culturale menite să păstreze și să transmită folclorul și tradițiile românești mai departe.

 Domnule primar, cum stați la capitolul învățământ?

Sunt multe comune care se confruntă cu probleme. Am reușit să aducem instituțiile de învățământ de pe raza comunei noastre la un nivel care poate îl depășește pe cel din orașe. Vorbesc din punct de vedere al dotărilor. Se investește mereu la acest capitol, pentru că am înțeles că cei care vin din urmă sunt viitorul. Spre exemplu, Școala Gimnazială Crai Nou necesită dotarea cu o nouă centrală termică cu putere mult mai mare. Chiar am discutat asta cu Consiliul Local, este o prioritate fiindcă în curând se va răci vremea. În ultimii ani sunt temperaturi care coboară mult sub zero grade și dorim să oferim copiilor și cadrelor didactice condiții cât mai bune.

Multe comune se plâng de numărul redus al copiilor. Aveți aceeași problemă?

Din fericire noi avem peste 450 de copii. Din punct de vedere al costului per elev stăm destul de bine. Am început chiar să pregătim tineri din localitate care să urmeze o carieră în învățământ.

Ce mai plănuiește administrația locală din Giulvăz să facă?

Silvia, lucrul nu se termină niciodată. Am reușit să asfaltăm centrul de comună, am reușit să începem același lucru și în satele aparținătoare. Chiar în ziua în care facem acest interviu am semnat și actele pentru un proiect de alimentare cu apă și canalizare. Implementarea se va face pe 2016-2020. Lucrarea va începe de la Giulvăz, unde va fi făcută stația de tratare și pompare, iar de aici va porni către celelalte trei sate. De asemenea, am început și sper să finalizez până la finalul acestui mandat, introducerea gazului metan în localitate, cât și construcția unei stații de tratare și distribuție a gazului metan împreună cu orașul Ciacova și comuna Ghilad. Am demarat proiectul ăsta de introducere a gazului metan pentru populație și agenții economici care doresc să se racordeze. Acestea sunt lucrurile mai costisitoare. Mai urmează ca în acest an să modernizăm și iluminatul public în comună. Satul românesc își păstrează încă tradiția prin portul popular.

Majoritatea ediliilor înțeleg că este necesar să nu lăsăm să piară graiul, portul și cântul bănățean. Asemenea lor, nici dumneavoastră nu vă dezmințiți și ați înființat un ansamblu de dansuri populare.

Da, sigur că da. Aveți mare dreptate! Vreau să mulțumesc doamnei profesor de matematică Valerica Oloi, care s-a ocupat cu multă dăruire de formația de dansuri populare a comunei. Avem și ruga prin care încercăm să păstrăm vechiul obicei, unde avem mereu invitați de seamă din zonă. La noi „nedeea” se ține la Rusalii. Anul acesta, din păcate, vremea nu a ținut cu noi. În noaptea respectivă a fost o furtună puternică și ne-a cam dat planurile peste cap.

Am avut parte de o vară ploiasă. Se plâng agricultorii pe la sate că toate aceste ploi au dăunat legumelor.

Nu știu ce se întâmplă. Anul acesta nu a fost unul prea favorabil pentru agricultori. Au fost multe furtuni urmate de întreruperi de energie electrică, care au cauzat multe neplăceri localnicilor și localității în general. Vom căuta să găsim soluții pentru a combate aceste neajunsuri și să avem în vedere un set de măsuri pentru a preîntâmpina pe cât posibil dezastrele naturale ce pot surveni și în viitor. Administrația locală trebuie să fie mereu atentă la problemele și nevoile cetățenilor pentru a le acorda sprijin în orice situație.

Sunteți un om care prețuiește tradiția și cultura țării noastre, drept dovadă că v-ați și alăturat acestui proiect în care ne propunem să promovăm tot ce ține de satul românesc.

Eu mă bucur să văd tineri care doresc să facă asemenea lucruri. Remarc faptul că și dumneavoastra v-ați înhămat la un proiect destul de dificil, dar citind edițiile anterioare, pot afirma sincer că vă descurcați destul de bine și personal vă felicit și vă doresc mult succes!

Interviu realizat de Silvia FECHETE

ai putea fi interesat

Stimulent financiar pentru fiecare nou-născut din Ghiroda
Evenimente, Uncategorized
1 shares182 views

Stimulent financiar pentru fiecare nou-născut din Ghiroda

Natalia Ionescu - Nov 09, 2017

Potrivit unui proiect de hotărâre, începând cu data de 31.10.2017, Primăria Ghiroda acordă un stimulent în valoare de o mie de lei pentru…

Seniorii din Șandra, cinstiți cum se cuvine
Șandra, Uncategorized
1 shares324 views

Seniorii din Șandra, cinstiți cum se cuvine

Natalia Ionescu - Oct 30, 2017

În comunele timișene se obișnuiește, mai nou, ca ăi mai vârstnici dintre ai noștri să fie cinstiți cum se cuvine. În comuna Șandra…

Toamna pe uliță, la Ghiroda
Evenimente
2 shares1968 views

Toamna pe uliță, la Ghiroda

Natalia Ionescu - Oct 27, 2017

Zi de toamnă. Peisaj mirific, soarele se mai chinuie să-și facă loc printre norii plumburii. Ghiroda...plină de culori ruginii. Mă urc în mașină…

comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.

mai multe articole